O mulţime de articole sunt scrise despre modul în care ţările s-au dezvoltat in ultimii 18-20 de ani. Ce a fost bun, ce a fost rău, ce ar fi putut fi mai bine ... majoritatea articolelor insă sunt despre politică, economie şi viaţa socială, puţine sunt despre educaţie, despre dezvoltarea personală şi profesională a cetăţenilor, şi chiar mai puţine despre interconexiunea elementelor sociale: cum influenţează politica - economia, cum economia influenţeaza viaţa socială, cum influenţează educaţia politică, economia şi viaţa socială. Eu consider ca atunci cind i-ai toate componentele si interacţiunea acestora poţi face o analiză reală.
In acest blog-post vreau să încerc să răspund la întrebarea: Cum înfluentează educaţia , dezvoltarea economică a ţării? Iar economia la rândul ei este motorul de dezvoltare al unei ţări moderne, astfel de fapt, problema merge mai larg: modul în care educaţia influenţează dezvoltarea ţării?
În general, există trei mari factori de influenţă a educaţiei asupra dezvoltării economice a unei ţări:
- Cantitatea de educaţie (coeficient de influenţă 34% din maxim 100%) *
- Calitatea educaţiei (coeficient de influenţă 41%)
- Cantitatea şi calitatea educaţiei (coeficient de influenţă 48%)
* conform unui studiu facut de Universitatea Columbia în 2009
Sa le analizăm pe fiecare in parte:
Primul factor este cantitatea. Acest lucru este caracteristic pentru ţările ex-sovietice unde învăţământul a fost în in gratuit, astfel aproximativ 95% din populaţia tânără au fost absolvenţi ai şcolilor de bază şi mai mult de 80% a învăţământul superior. In termeni scurţi, acest sistem a avut rezultate bune după Independenţă. Tinerii au fost inalt clasaţi pe piaţa internaţională a muncii şi, de asemenea, pe plan intern ,economia dădea semne de dezvoltare. Pe termen lung, însă sistemul s-a arătat rigid şi puţin flexibil. Tot mai mulţi studenţi şi reprezentanţi ai businessului,spun astazi, că nu merg în aceeaşi direcţie.
Al doilea factor este calitatea. Această situaţie este caracteristică pentru culturile occidentale (ţări precum): Marea Britanie, Belgia, şi SUA. Accentul a fost pe sistemul de învăţământ de calitate, în aceste ţări este foarte greu sa ajungi student în învăţământul superior. Educaţia de înaltă calitate, de fapt, a fost transformat aici într-un atribut privilegiat de viaţă. Din punct de vedere economic această strategie a avut un impact bun,locurile de muncă importante au fost realizate de oameni cu înaltă calificare,impactul social insă nu a fost la fel de mare, şi astăzi în viata tinerilor care nu au reuşit să ajunge la o universitate bună este egalat cu un eşec in viaţă, pentru mulţi insămnând chiar sfârşitul ei.
Al treilea factor este calitatea si cantitatea. Acest sistem de învăţământ este specific ţărilor scandinave (Norvegia, Suedia, Finlanda), precum şi unele ţări din Asia (Taiwan, Coreea). În aceste ţări procentul persoanelor care au acces gratuit la educaţie este mare, iar calitatea este una dintre cele mai bune din lume. Ca rezultat în ultimii 10 ani aceste ţări sunt apreciate in top 10 locuri în care standardele de viaţă sunt cele mai ridicate. Dar aici este paradoxul, este referitor la ceea ce spuneam mai devreme, toate elementele sistemului de ţară ar trebui să fie în dezvoltare sinergetică. In topul 30 de ţări ale lumii cu cea mai bună educaţie: Finlanda, Coreea, Japonia, Suedia, Marea Britanie, Rusia ... aceste ţări sunt, de asemenea, în top 30 şi în alte categorii: ţările cu cea mai mare rată de sinucidere; ţările cu oameni nefericiţi. Aşadar învăţământul de calitate duce doar la rezultate economice foarte bune nu conduce neaparat la o naţiune fericită. Din punctul meu de vedere învăţământul nu ar trebui sa fie conectat doar la cresterea economică, ci la viata fiecaruia, pentru că dintre cele 168 de ore pe săptămâna numai 40 ore le petrecem la locul de muncă ... de aceea programa educaţională ar trebui să fie mai echilibrata ...
Perioada de tranziţie a trecut pentru ţările ex-sovietice, este timpul pentru a opri vina "vechiului regim" şi să înceapă a fi o naţiune si o tara mai bună - azi. Dar putem face asta doar dacă toate părţile interesate din ţară se unesc împreună!
Trainerly yours,
Eugeniu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu